Arhiva

Archive for aprilie 2015

In locul potrivit

,,Oare nu stiati ca trebuie sa fiu in casa Tatalui Meu?” Luca 2:49.

Raspunsul lui Isus este uimitor! Maria si Iosif au plecat spre sarbatoarea de la Ierusalim stiind ca Fiul lor, Isus, trebuie sa fie in Templul din Ierusalim. Tocmai lucrul acesta il invoca Isus in argumentarea lipsei Sale din caravana cu care venisera la Ierusalim. El era in Casa Tatalui, nu plecase nicaieri, era in locul si timpul potrivit…dar fara ai Sai care plecasera din cetate. Noi, ca oameni, acceptam gandul ca Biserica este locul prezentei lui Dumnezeu, dar ne surprindem actionand ca unii care uitam lucrul acesta de multe ori.

Categorii:Uncategorized

Maretia Creatiei

Categorii:Uncategorized

Dovezi

,,I-au dat o bucata de peste fript si un fagur de miere.” Luca 24:42.

In ziua Invierii, Isus sta in fata ucenicilor Sai si ii intreaba in mod surprinzator, nu ‘Ce cred?’, sau ‘Ce parere si-au facut?’, ci :’Aveti ceva de mancare?’. De ce este interesat de mancare? Foarte curios este faptul ca Isus accepta sa consume niste alimente ca sa le cerifice prezenta Sa cu trupul fizic dupa inviere. Lucrul acesta nu era un argument pentru ucenici, pentru ca ei sa creada, ci pentru indepartarea suspiciunilor celor care vor indrazni sa conteste Invierea fizica a lui Isus. O bucata de peste si un fagur de miere ca argument ca, de vorba cu ucenicii, nu era o naluca, era Christosul lui Dumnezeu.

Categorii:Uncategorized

In atentia Lui

,, Ajutorul imi vine de la Domnul care a facut cerurile si pamantul.” Ps.121:2.

Ezechia era intr-o asteptare a unei interventii din parrtea Domnului intr-un moment crucial al vietii lui si a poporului sau. Tara era invadata de Asirieni, Ierusalimul inconjurat de ei, pana acolo ca nu puteai deschide fereastra fara sa-i veda pe vrajmasi sub geamul lui. Ezechia si-a ridicat privirea spre Cer si a spus:’Ajutorul imi vine de la Domnul’, iar Dumnezeu a onorat o asemenea incredere a slujitorului Sau. De la Ezechia invatam ca nu conteaza cine te ‘impresureaza’ cata vreme nu uiti ca singurul loc de unde ne vine ajutorul este Cerul. Domnul este un ajutor care nu lipseste niciodata in nevoie.

Categorii:Uncategorized

In grija noastra

„Vegheati, dar, cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca sa iubiti pe Domnul, Dumnezeul vostru.” Iosua 23:11.

Desi suntem in secolul douazeci si perfectionarea Psihologiei se face pe zi ce trece. Desi s-au descoperit atatea metode de depistare a depresiei totusi oamenii devin din zi in zi mai vulnerabili la stres si depresie iar metode de vindecare nu se gasesc. Martin Steligman, un stralucit psiholog, fara nicio orientare religioasa, a lansat teoria potrivit careia situatia aceasta ar fi urmarea inlocuirii bisericii, credintei si comunitatii cu o unitate minuscula si incapabila sa poarte greutatea semnificatiei. Aceasta unitate este sinele. Ne construim viata in jurul propriei noastre persoane. Cu cat suntem mai obsedati de propria persoana cu atat mai mult ne neglijam sufletele. Daca suntem atacati invatam cum sa ne protejam pe noi insine. Daca ne ducem sa obtinem un loc de munca, trebuie sa credem in noi. Daca cineva ne critica, trebuie sa ne iubim noi insine. Daca nu ne putem impune punctul de vedere, trebuie sa ne aparam pe noi insine. Deci educatia este ‘trebuie sa fii tu insuti’. Dar as vrea sa intreb: ‘DAR CE TE FACI IN CAZUL IN CARE SINELE TAU ESTE O RUINA’? Cum ramai pe linia de plutire? Cand cei din jur au stiut cum sa te desconsidere si sa te faca si pe tine sa o faci. Imi place natura si imi place sa ma retrag in mijlocul ei singura. Imi fac timp pentru acest lucru. Cand este liniste in jurul meu imi aduc aminte ca Dumnezeu ma iubeste, am timp sa-I privesc maretia in tot ce a creat. Reusesc sa ma alipesc intregii naturi care I se inchina lui Dumnezeu zilnic si sa fac parte din aceasta inchinare. Dupa o perioada de stat in aceasta atmosfera, simt cum toate obligatiile, asteptarile, nevoile mele se strang, se fac mici si se retrag intr-un coltisor al mintii mele. Apoi dragostea Lui imi inunda fiinta, simt cat de mic sunt, dar in acelasi timp cat de valoros sunt pentru El daca L-a facut sa-Si dea viata pentru mine. Sufletul meu isi percepe atunci propria valoare. Numai in momentele in care sufletul tau isi percepe valoarea devii capabil sa traiesti in asa fel incat sa-i ajuti si sa-i iubesti cu adevarat pe ceilalti.””Domnul este partea mea de mostenire”, zice sufletul meu; de aceea nadajduiesc in El. Domnul este bun cu cine nadajduieste in El, cu sufletul care-L cauta”(Plangerile lui Ieremia 3:24-25)

Categorii:Uncategorized

Detalii

,,Le-a poruncit sa nu ia nimic cu ei pe drum decat un toiag; sa n-aiba nici paine, nici traista, nici bani de arama la brau; sa se incalte cu sandale, si sa nu se imbrace cu doua haine.” Marcu 6:8,9.

Isus Si-a surprins ucenicii atunci cand i-a trimis si le-a vorbit despre elementele de vestimentatie pentru calatori. El le-a cerut sa se incalte cu ‘sandale’…De ce o asemenea precizare? Isus este atent la acest detaliu practic. Stia ca pentru drumurile acelea si pentru conditiile de transport ale timpului era importat sa aibe o incaltaminte usoara care sa faca calatoria sa fie usoara. Ce ar fi insemnat sa aibe niste ‘bataturi’ la picioare? O, cred ca ar fi renuntat imediat, sau le-ar fi incetinit cu mult inaintarea.

Categorii:Uncategorized

Recunostinta

,,Poporul Meu, adu-ti aminte ce planuia Balac imparatul Moabului, si ce i-a raspuns Balaam, fiul lui Beor, si ce s-a intamplat din Sitim pana la Ghilgal, ca sa cunosti binefacerile Domnului.” Mica 6:5.

Dumnezeu face un apel la memoria acestui popor care a uitat cel mai important aspect al umblarii lor cu Dumnezeu si anume RECUNOSTINTA! Dumnezeu i-a ajutat acolo unde ei nu vedeau, acolo unde se luau decizii impotriva lor, le-a luat partea in conditii de uneltirea vrajmasilor lor. Ei n-au vazut ceea ce era in spatele actiunilor lui Balac, si cum Dumnezeu l-a oprit pe Balaam sa nu-i blesteme, cum a deschis gura unei magarite care sa vorbeasca pentru El. Uneori binefacerile lui Dumnezeu au in spate o derulare complexa de egergie si un plan bine pus la punct.

Categorii:Uncategorized

Promisiune

,,Domnul Dumnezeu sterge lacrimile de pe toate fetele, si indeparteaza de pe tot pamantul ocara poporului Sau; da, Domnul a vorbit.”Isaia 25:8.

Ce promisiune mareata! Mai e nevoie sa vorbim despre Cine a facut aceasta promisiune. Aminteste faptul ca El nu este partinitor in ceea ce face, din contra, El are mangaiere pentru toate inimile, si Si-a propus sa stearga de lacrimi toate fetele inlacrimate. Nu se opreste aici, El promite ca se va ocupa personal de toti cei care au generat aceste lacrimi, si va restaura pozitia publica a celor care au avut de suferit, reparand imaginea. Da, Domnul a vorbit !

Categorii:Uncategorized

Când ne rugăm

„Tatal vostru stie de ce aveti trebuinta, mai inainte ca sa-I cereti voi.”Matei 6:8.

De ce sa stau o ora in rugaciune cand nu fac altceva intr-un astfel de timp decat sa ma gandesc la oamenii pe care sunt suparat,sau la cei care sunt suparati pe mine,la lucrurile pe care ar trebui sa le fac si inca nu am reusit si la o mie de lucruri lipsite de importanta care se intampla sa-mi acapareze mintea in momentul respectiv? Insa a sta in prezenta lui Dumnezeu, zi de zi, luna de luna,an de an,intr-o totala nedumerire si cu o multime de preocupari care ne distrag, ne schimba viata radical. Smerenia si dependenta de Dumnezeu se invata dupa ceasuri de rugaciune staruitoare fara semnele vreunor rezultate vizibile. Insa cu timpul iti vei da seama ca un glas abia perceptibil, bland, ti-a vorbit in tot acel timp. Adevarata valoare a rugaciunii staruitoare nu consta atat de mult in ceea ce obtinem cat in faptul ca deven im acei oameni care se cuvine sa fim. Descopar ca nu pot „repara” oamenii pentru care ma rog. Nu pot obtine tot ce vreau in intervalul de timp dorit de mine. Trebuie sa incetinesc si sa astept. Trebuie sa-mi prezint cererile intr-o maniera care pare o capitulare. Cand le predau, Dumnezeu poate sa lucreze in mine calitatile de care avusesem de fapt nevoie: pacea, rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranarea.

Categorii:Uncategorized

Adoptati in familia LUI

,,Chiar daca aveti de suferit pentru neprihanire, ferice de voi!” N-aveti nicio teama de ei si nu va tulburati.” 1 Pet.3:14.

Ce vrea sa spuna Petru? Neprinanirea inseamna ca am trecut prin procedura de adoptie si am devenit copii ai lui Dumnezeu, si mostenitori prin fagaduinta. Reactia lumii este normala, ea nu face altceva decat sa conteste ceea ce este dumnezeiesc in noi, pentru ca ‘toata lumea zace in cel rau’. Nu trebuie sa ne tulbure sau sa ne impresioneze atitudinea lumii fata de noi, din contra, trebuie sa ne bucure pentru ca suntem pe drumul cel bun. Tot asa s-au purtat si cu Domnul nostru Isus.

Categorii:Uncategorized