Concluzii

A trecut sărbătoarea în care am comemorat Învierea Domnului Isus din morți. Oamenii au sărbătorit în mod diferit. Nu toți au fost la Biserică. Pentru unii chiar că nu mai contează lucrul acesta. Întrebarea tot mai întâlnită zilele astea nu este ”Cum ai sărbătorit?”, ci mai degrabă ”Cum te-ai distrat?”. Trist! Ce să le spui? În vechime, când poporul lui Dumnezeu Israel era chemat să participe la sărbătoare în cinstea Domnului, nu aveai cum să lipsești de la acea întâlnire prin simplu fapt că ceilalți sesizau și invocau lipsa ta. Nu puteai să invoci un concediu, vreo ieșire cu prietenii la mici, vreo plimbare pe malul mării, riscul era foarte mare. Nu mai exista o a doua șansă pentru un astfel de om. Astăzi ne permitem să forțăm limitele îngăduinței divine invocând oboseala fizică, stresul, încercând deconectarea, deși acolo unde lipsește Domnul este o luptă în zadar. Pentru mulți creștini ‘jugul lui Cristos‘ sau ‘sarcina Lui‘ nu le mai aduc odihnă sufletelor lor. Așa se face că după sărbători, unii nici n-au sărbătorit, nici nu și-au găsit odihna sufletească. Poate la anul…

Categorii:Uncategorized

După plecarea lui Iuda

Controversatul personaj biblic Iuda Iscarioteanul a devenit subiect de discuții teologice, de scenarii de film, și asta pentru actul trădării sale. Deși nu s-a remarcat cu nimic în cei trei ani și jumătate petrecuți lângă Isus, Iuda intră în scenă cu cîteva zile înainte de răstignirea lui Isus. Ce l-a făcut să iasă din anonimat? Ce l-a determinat să-ți lege numele și destinul în mod cumplit de cel mai important eveniment din istoria umanității, și anume moarte Dumnezeului Întrupat? Greu de răspuns. Cert este că atunci când Iuda a ieșit din prezența lui Isus și a ucenicilor Săi nu era singur, ci cu Satana, care era cu el și în el. A fost alegerea lui care i-a marcat eternitatea. Isus n-a ținut pe nimeni cu forța lângă El. Iuda a arătat ceea ce a strâns în sufletul lui în timpul petrecut lângă Isus, Învățătorul. Plecarea lui Iuda din rândul ucenicilor l-a făcut să ajungă acolo unde nu mai sunt reguli, unde totul este de vânzare, unde poți fi privit ca erou pentru curajul de a fi altfel, deși nu era decât un sărman vânzător de frați. Oamenii religioși interesați de ceea ce vindea Iuda l-au abandonat la un moment dat, s-au delimitat de el, iar Iuda a rămas în compania celui de care ascultase până în acel moment.

Categorii:Uncategorized

Adevărații eroi

18 aprilie 2019 Un comentariu

Când omul lui Dumnezeu, Moise, s-a suit pe munte ca să-L întâlnească pe Dumnezeu l-a luat cu el pe Iosua, fiul lui Nun. Accentul în această poveste este pus pe Moise, pe experiența lui deosebită, pe timpul de post de 40 de zile, de faptul că a vorbit cu Domnul ‘ gură către gură‘, că a primit revelația divină, Legea, că îi strălucea fața. Și câte nu pot fi spuse despre ceea ce s-a întâmplat pe munte. Întrebarea pe care o am nu este legată de ceea ce a trăit Moise pe munte la întâlnirea cu Domnul, ci întreb, dar Iosua, ce a făcut pe munte timp de 40 de zile în așteptarea lui Moise? El nu se vede, nu este în prim plan, e omul din umbră care face să se întâmple lucrurile, omul care a stat în luptă pentru biruința omului lui Dumnezeu, pentru o revelație completă, pentru o însoțire divină în slujire. De el uităm? Ne uităm adesea la oamenii de lângă Moise care l-au contestat, oameni ca Maria, Aaron, Core, Datan, Abiram, ca să nu amintim de Faraonul Egiptului, dar nu avem timp să ne uităm spre cei care l-au sprijinit și sfătuit la vreme ca Ietro sau Iosua. Care este experiența slujitorului lui Moise? Iosua a învățat acolo pe munte să rabde și să aștepte cu credință, să se bucure sincer când Slava Domnului s-a arătat pe chipul slujitorului lui Dumnezeu pentru care s-a rugat, el a ascultat cuvintele inspirate de Duhul Sfânt și rostite de Moise, cuvinte ce fuseseră scrise pentru popor, ca unul care s-a rugat și le-a cerut în mijlocire. Rugăciunea de pe munte nu l-a marcat doar pe Moise, ci mai ales pe Iosua, omul din umbră care își cunoaște locul, timpul și rolul. Înțeleg de aici că adevărații eroi nu sunt doar cei care ocupă prim planul, care sunt vizibili, care sunt expuși luptei, ci și cei care, ca Iosua, stau în mijlocire pentru a se arăta în popor revelația și ungerea divină, care plătesc acelaș preț ca și cei din linia întâi, și care sunt gata să se bucure atunci când fratelui său de credință îi strălucește fața pentru că l-a văzut pe Domnul.

Categorii:Uncategorized

Păzește-ți inima- Vocea îngrijorării

Categorii:Uncategorized

Cristi Boariu – A trecut iarna

Categorii:Uncategorized

Paza bună

Teama, sentimentul care ne tradează în cele mai neașteptate momente. Uneori este justificată, dar de cele mai multe ori, nu. Iacov, patriarhul lui Israel, este în fața unui moment important din viață, și anume îl întâlnește pe Esau, fratele său, după 20 de ani. Teama îl face pe Iacov să exagereze, să vadă dintr-o revedere de familie ceva care iar aduce sfârșitul. Este teama confruntării greșelilor trecutului, ca unul care nu știa ce a putut să devină Esau în afara binecuvântării. Înțeleg din această istorie faptul că Esau venea la întâlnirea cu Iacov având 400 de viteji cu el, lucru care arată că de fapt cel care se temea mai tare era….Esau. Teama lui Esau era teama de ceea ce a putut să aducă în viața fratelui său binecuvântarea rostită de tatăl lor în urmă cu 20 de ani, de ceea ce a devenit fratele său sub ungerea divină. Este teama de adevăr, de confruntare cu ceea ce ar fi putut fi și n-a fost. Aceași teamă au arătat-o mai târziu frații lui Iosif, cel care le-a vestit viitorul din partea lui Dumnezeu. Binecuvântarea lui Dumnezeu ne protejează și ne face să fim de temut între oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Nu trebuie să facem altceva decât să trăim această binecuvântare în mod deplin.

Categorii:Uncategorized

Păzește-ți inima- Vocea experienței

25 februarie 2019 Lasă un comentariu

Categorii:Uncategorized