Întrebări care persistă

18 octombrie 2018 Lasă un comentariu

Categorii:Uncategorized

Mihai Neamțu

18 octombrie 2018 Lasă un comentariu

Categorii:Uncategorized

Mult zgomot

15 octombrie 2018 Un comentariu

Este atât de mult zgomot. Nu spun asta pentru că există o poluare fonică căreia încercăm să-i facem față într-un oraș aglomerat. Zgomotul despre care vreau să vorbesc este cel creat de oameni a căror cuvinte sună ca un butoi gol. Sunt oameni vocali, care, deși n-au ce spune, ca și prietenii lui Iov pe care îi numește ‘doctori de nimic‘, continuă să vorbească. Pe vremea Mântuitorului era în Israel o zicală care suna așa:,,Doctore, vindecă-te pe tine însuți”. Asistăm astăzi la zgomotul creat de oameni a căror inimi sunt goale așa cum le sunt vorbele, care se dau mari specialiști, care colportează știri false și alarmiste doar ca să fie ascultați și luați în seamă de ceilalți. Isus le-a dat o lecție celor care l-au anchetat și care au făcut mare zarvă în jurul arestării Sale. Isus a ales să tacă. Tăcerea nu înseamnă că nu are ce să spună, ci Isus știa că, o inimă plină de puterea ascultării de Dumnezeu poate rosti cuvinte care pot aduce transformare în mediul în care sunt rostite. În schimb, zgomotul creat de vocile care se aud astăzi, și care se cred autorizate, este o încercare palidă de a umple un vid al tăcerii celor mulți, care nu se aud. Tăcerea lor nu înseamnă că n-au ce spune, sau că ezită să o facă, că sunt vinovați, ci pentru că au înțeles de la Isus că există un timp potrivit pentru cuvinte și unul pentru tăcere. Cuvintele ar trebui să vină după ce ai făcut dovada ascultării de Voia Domnului, iar tăcerea să vesteacă încrederea în ceea ce a început să facă Dumnezeu.

Categorii:Uncategorized

Vasiliada

11 octombrie 2018 Lasă un comentariu

Vasile cel Mare, unul dintre oamenii de seamă ai secolului IV, a luat o decizie uimitoare în mijlocul tensiunilor doctrinare ale vremii, mutând atenția tuturor spre un lucru care a rămas în istorie. Și-a consumat energia ultimilor ani din viață construind un centru unde să fie tratați bolnavii, unde să fie adăpostiți străinii, unde să fie hrăniți săracii și orfanii, un loc al preocupării pentru suflet, un loc al pregătirii pentru slujire. Proiectul vestitului părinte capadocian s-a numit vasiliada, fiind văzută ca o rupere de ritm, o canalizare a energiilor risipite în dezbateri sterile care îndepărtau creștinii de la misiunea lor în lume. Creștinul are ceea ce lumea nu poate oferi, și anume lumina cunoștinței lui Dumnezeu, dragostea de oameni, și mila pentru cel oropsit. Am văzut în aceste zile preocuparea unora de a ieși din izolare și anonimat, oameni pe care îi știam că sunt preocupați doar de propria imagine, care speculează cu sânge rece emoțiile oamenilor cu o sensibilitate crescută în aceste vremuri. De la Isus am înțeles că, cel mai greu de înfăptuit este binele, dar și că este singurul mod de a arăta că suntem ai lui Dumnezeu. Misiunea Bisericii a fost și a rămas aceiași, grija pentru cei încercați și separarea de influența nefastă a lumii care zace în cel rău. Cuvintele lui Isus se aud ca un ecou și astăzi ,, Fiți înlelepți ca șerpii și fără răutate ca porumbeii”.

Categorii:Uncategorized

În așteptare

18 septembrie 2018 Un comentariu

Isus, după Înălțarea la ceruri, și-a lăsat Biserica în așteptare. Și nu doar pe ea, ci și Natura așteaptă restaurarea. Așteptarea revenirii lui Isus a creat multe dificultăți celor care au auzit de ea. Unii au ales să credă și să se pocăiască, alții s-au grăbit cu concluzii, propunând mobilizare pentru o dată anume, alții au devenit permisivi în trăirea vieții spirituale, iar alții au devenit nesimțitori, neinteresați. Cu toate astea, făgăduința rămâne, timpul se scurge în favoarea celor care au vegheat. Riscul cel mai mare pentru Biserică este acela de a nu mai avea forța să transmită mesajul revenirii lui Isus cu pasiune, cu credință deplină și în armonie cu Duhul Sfânt. Batjocoritori au fost și sunt încă, dar întrebarea este, mai sunt astăzi oameni ca și Pavel care să fie considerați nebuni pentru Cristos? Unde sunt oamenii care să stea cu ochii ațintiți spre Cer în așteptarea revenirii lui Isus? Un lucru e clar, ca și Biserică trebuie să ne păstrăm viu interesul pentru întâlnirea cu El.

Timpul se scurge încet și sigur.

Categorii:Uncategorized

Comentarii

11 septembrie 2018 Lasă un comentariu

Isus a slujit cu dedicare înaintea Tatălui, a fost deschis și direct în discursurile Sale publice, iar oamenii care L-au ascultat s-au raportat diferit la mesajul Lui. Dintre aceștia, o categorie aparte mi-a atras atenția, și anume comentatorii. Oameni care sunt acolo, nu fac nimic, DAR au întotdeauna ceva de adăugat, de întrebat, de explicat. Nu odată, Isus le-a vorbit acestor oameni cerându-le să-și schimbe atitudinea, dar din păcate n-au făcut-o. Astăzi comentatorii nu sunt doar la televiziunile de știri, nu scriu doar editoriale prin publicații, ci stau pe băncile adunărilor, comentând tot ce se face sau se spune între frați. Sunt oameni care nu dăruiesc nimic, dar vor să știe ce se face, care nu lucrează pentru Dumnezeu, dar au ceva de spus în dreptul celor care o fac, oameni care n-ar spăla picioarele sfinților, dar comentează cu patimă ceea ce nu sunt în stare să facă. Cine îi poate opri sau schimba? Doar Dumnezeu. O lucrare care este vizibilă este comentată, așa cum s-a întâmplat cu Isus. Comentariile sunt doar comentarii. Ele pot ajuta numai în măsura în care sunt vădite intențiile celor care o fac. Prioritatea o are lucrarea, ea trebuie făcută, comentariile oricum vin. Năravul nu poate fi lecuit.

Categorii:Uncategorized

Teama

18 august 2018 Un comentariu

Se scriu atât de multe lucruri. Asta în condițiile în care am bănuiala că nu prea mulți citesc. Observ o preocupare tot mai evidentă a unora de a atrage atenția celorlalți cu privire la ceea ce fac sau spun ei, deși nu fac sau nu spun ceva deosebit. De ce o fac? De teama. Există o teamă pe care lumea ne-o inoculează, și anume teama de singurătate, de respingere. Nu teama de a rămâne singur, ci aceea de a nu fi singur în mijlocul mulțimii. Teama de a fi confruntat cu ceea ce ești în lăuntrul tău, de a fi cunoscut pentru a fi ajutat. Singura posibilitate de a învinge teama este să nu uităm ceea ce ne-a spus Dumnezeu, NU VĂ TEMEȚI! Dumnezeu a venit să locuiască în noi prin credința în Cristos, Domnul, iar lucrul acesta ne liniștește că nu suntem singuri. Suntem în fiecare zi cu El. Când atragi atenția asupra ta, de fapt nu recunoști prezența lui Cristos în viața ta. Când te vezi doar tu…El nu rămâne.

Categorii:Uncategorized